Jet Li si iahnia de fasole, o dimineata obisnuita
Ma chinuiam in mijlocul unui vis urat, cand aud o voce soptita:
- Hai mai du-te dupa icre sa nu ne faca vreo faza femeia de serviciu.
Fara sa deschid ochii mornai un raspuns.
- Da du-te tu, flamandule.
- Hai ma, nu fi, ca numa la tine stau dracii aia.
Imi ridic pleoapele cu un scartait, si il vad pe Radu, ca el era flamandul de serviciu, cu ochii cat cepele, crapati si rosii. Iara statuse nebunu pana dimineata sa joace manager de fotbal, cum naiba sa stai toata noapte sa te uiti la niste cifre pe ecran?
Iau un bol de aluminiu si purced spre baia caminului, unde, dupa usa, sta butoiul cu apa de rezerva in caz ca vine seceta, sau iara taie un nebun cu toporul conductele.
- Scularea scumpilor! spun eu adormit in timp ce agitam cu doua degete luciul apei din butoi.
Scumpii erau vreo 5 carasi dolofani, care supravietuisera tigaii, din motive practice, baietii saturandu-se de curatat dupa doua ligheane pline ochi cu pocitanii cleioase si miscatoare. Asa ca ii deversasem in butoiul de la baie, si in scurt timp ii hranea tot palierul si femeile de servici, incat cresteau pe zi ce trece si deja ne era frica sa nu ii fure vreun oropsit care nu primise pachet de acasa.
Cand m-au auzit, au raspuns imediat la apel, ridicandu-se la suprafata, somnorosi ca vai de ei si nu mica le-a fost uimirea cand i-am cules unu cate unu si i-am strans, ferm dar tandru cum vazusem eu la un documentar cu crescatorii de somon. N-au fost cine stie ce incantati, dar nici nu m-au blamat prea tare, gandul de a avea progenituri intr-un butoi de metal, nefiind atragator nici pentru ei.
Ajung inapoi in camera unde Radu ma astepta cu ochii la fel de bulbucati si cu o lamaie in mana. Ia castronul, stoarce lamaia si incepe sa marineze cu foc icrele, dupa cateva clipe se declara multumit pune capac si se arunca in pat. Ma culc si eu la loc.
Pe la vreo zece, razele soarelui ma mangaiau pe pometi si nasul meu de esenta fina incepuse sa fornaie precipitat, asaltat de mirosuri imbietoare. Ma trezesc zambind si vad baietii trebaluind la un mic dejun regesc. Ceai de lamaie, salata de icre cu ceapa calita, iar tigaia de pe resou isi astepta bucatile de sunca si ochiurile.
Vali o cam intindea cu lucrul la tigaie asa ca rapid eu, Radu si Gabi ne-am mobilizat exemplar, aliniindu-ne in fata resoului si incepand sa facem la unison ca lupii “Auuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu Auuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuâ€, starnind din nou toti maidanezii de pe cinci strazi in jur, care se dadeau de ceasu mortii simtindu-si teritoriul calcat de fiare. Urletele l-au impulsionat pe Vali si in scurt timp flamanzii de la 95 infulecau de zor.
- Pleci, Ursane?
- Da, ma, trag si eu o fuga acasa…
Asa ca in timp ce noi ne faceam linistiti siesta, Ursu ( adica Radu ) isi facea bagajul. Era o dimineata superba, o briza usoara aducea miros de flori de afara (studentii de regie nu au saracii de unde sa cunoasca sentimentul) , venea weekendul…ce mai, toti eram invaluiti intr-o stare de bine.
Si cum eram eu asa infofolit in pufoasa stare de bine, deodata mi se inverzeste parul din nas, ochii imi ies din orbite si ma vad proiectat de ceva supranatural in celalalt capat al patului (patul meu fiind langa fereastra). Cand, inainte de a-mi scoate unghiile din varul peretului, redevin constient ma uit in jur. Vali, care atipise intre timp, statea acum ridicat in fund pe pat, cu parul maciuca, dand necontrolat din picioare. Un metru mai la dreapta, Gabi plonjase sub pat, si ramasese blocat din cauza posteriorului bine formulat, jumate sub, jumate afara. Ceilalti avusesera norocul sa fie la baie.
Imi intorc capul spre directia de unde parea ca vine catastrofa. In geam, vanat la fata, cu parul ridicat ca de la curent electric, cu urechile falfaindu-i alert, statea Radu. Avea mainile inclestate pe un catilioc de plastic portocaliu, capacitate vreo 3 litri, care trona pe geam de vreo 2 luni si pe care nefericitul il pusese gaia sa il deschida.
Se pare ca toti cei 3 litri contineau iahnie de fasole, ultra fermentata, concentratie alcoolica 34% si concentratie de putoare nemaiintalnita si letala 150%.
- Bai handicapel vrei sa ne omori, ce naiba ai innebunit???
Ar fi raspuns Radu ceva da limba i se ascunsese in gat, cand il trasnise fermentul. Omu trebuia sa-si spele recipientul, ca sa aiba cu ce aduce mancarica de acasa. Nu puteam sa ratam asa ceva si l-am insotit la baie. Pe Gabi a trebuit sa il scoatem noi de sub pat, ca asa de vajnic se aruncase, incat ramasese infipt cu capul in punga cu bombe si lesinase.
Punga cu bombe dragilor, era o punga mare mare, in care ajungeau toate sosetele pe care nimeni nu le revendica, ori din cauza ca erau verzi de la flora de pe ele, ori din cauza ca se facusera ciment de la atata folosire, ori pentru ca erau desperecheate. Ei acolo ajunsese saracul Gabi, din lac in put.
Dupa vreo doua palete peste cap si un pic de otet pe la nas, s-a trezit si Gabi si am purces toti la baie. Am intrat la chiuvete, unde vreo trei colegi de palier se facea gigei, se barbiereau, frezau, alea alea. Radu s-a dus intai la buda sa scape de continut. A intrat in buda libera, aia de pe mijloc. Am stiut cand a deschis capacul inainte sa ne izbeasca stincoshenia, vazand vreo trei bucati cu pantalonii pe vine, hartia falfaind dupa ei si cucu mic mic, zbughind-o afara.
Tarandu-se incet pe langa perete, mai mult mort decat viu a aparut si Raducu intr-un final. S-a postat intre aia de se frizau si a mai scos odata capacul catiliocului, de data asta gol. Mirosul insa era acolo. Noroc ca studentii nu au bani si o lama de ras are perioada de folosire de 6-8 luni, altfel saracul barbieritor ar fi ramas fara nas, la cat de repede i-a tzasnit mana in sus cand a dat parfumul de fasole putrezita peste el.
Mie mi-a ajuns de atatea senzatii tari, plus ca era ora de plimbare a lui Jet Li, asa ca m-am intors in camera cu nasul inca blocat de la atacul precedent. Jet Li era porcul meu, de giuneea ma ca nu aveam furaje pentru unul de carne. Jet Li era tot numai fibra si vointa, fiind capabil ca si tizul sau de numeroase acrobatii si figuri de arte martiale, pe care le executa cu batul pe care il avea in cutie, ce-i servea drept jucarie si mancare, in zilele cand eram noi mai stramtorati.
Deja se chitcaia jivina ca vrea plimbare asa ca am luat lesa productie proprie, l-am scos pe musiu flocosu SRL, i-am pus hamul si m-am indreptat sprea fereastra. Am dat drumu la firul de pescuit, incetisor, cat era el de Jet Li nu stiu daca ar fi supravietuit unui picaj de la etajul 3, pana a ajuns porcaletele jos, in iarba. Cum cobora el tinandu-si picioarele maxim departate de corp, cu smocul de pe cap in vant si cu ochii mari si vigilenti, era leit Cruise in misiune imposibila. Deja erau spectatori pe geam si de la celelalte camere, una din distractiile zilnice fiind sa-l vada pe Jet Li cum sperie javrele din fata caminului, porcaletele nostru fiind deosebit de teritorial. Se infoia din toate floacele disponibile, incepea sa sasaie si sa pufnaie, isi bulbuca ochii si isi clantanea aia patru dinti din fata, fugind spre bietele javre, de astea nu mai stiau pe unde sa o apuce.
Vine si Radu inapoi, abatut tare, nu reusise sa scoata mirosul si se si intorsesera baietasii pe care ii alungase de pe tron, cu gand de linsaj.
- A trebuit sa il arunc, iar imi face scandal maica-mea ca pierd totul si nu mai are in ce imi pune haleala… Ce faci, l-ai scos pe Jet Li, hai ada-l inapoi, sa dam si noi un bridge.
Zis si facut il mulinez pe Jet Li inapoi, nu v-am spus ca firul de pescuit era pus pe o undita, nu?
Si incepe bridge-ul… se facuse deja amiaza.
Trackbacks/Pingbacks
- Concursurile VisUrat pe ultima suta de metri - [...] ajuns la Bicaz Tema pentru acasa Azi imi trag un glont in cap Ce-ti pot face niste pantaloni… Jet ...
Leave a Reply
Comentarii Recente
Ultimele Posturi
De vazut
din patrulogia ” o zi din studentie ” formata din ” dimineata (articolul asta) amiaza, seara, noaptea…care vor urma
(traiasca rss-feedu’)
hahaa, saracu jet li ! mulinat pâna-n iarba (n-aveati minte deloc )
fasolea aia miroase pâna aici, peste timp si peste spatiu. imi imaginez ca este cea mai rea duhoare posibila! sau punga cu bombe era ?
cum adica nu aveam minte deloc? pai era cea mai safe metoda de plimbare, sa aiba libertate sa nu il pierdem sa il saltam doi stanjeni in aer, cand sareau matzele pe el..
mirosurile erau din doua game diferite, ce-i drept ambele cu tente alcolice
Da carasi….? A stai ca acu’ mi-am dat seama ca e deabia dimineata si pana se sfarseste ziua mai sunt 3 episoade … deci au timp si carasi de o tigaie ,o baie in ulei incins sau alte peripetii…:))
mihai, este timp
))
abia astept si restul episoadelor . sper ca Jet Li o sa supravietuiasca cu brio zilei
Probabil ca o sa supravietuiasca, dar cu nervii zdruncinati.
)) si am realizat ca bietul Jet Li facea plimbari prin aer de la et 3 in timp ce eu imi imaginam ca erau de la parter. Pai mai crede cineva ca porcusorul ala de Guineea era sanatos la cap?
Nu citisem cu destula atentie si nu retinusem etajul, dar in dimineata zilei de azi, ceva m-a lovit
era foarte sanatos si ii mergeau creierasii de la adrenalina ceva de speriat
)
“Been there, done that”.
Sau cum zicea Van Damme când cânta:
“Cigarettes and whisky and wild wild womaaaanS will drive you crazy, will drive you insane!”
ba NoOne numa prostii vorbesti, inteleg oamenii astia gresit… eu nu fumez!
ba doamne doamne…bah am ras cu lacrimi =))…probabil ca multi nu pricep sau nu prea inteleg bine…insa mirosurile alea cu siguranta erau SF…ca asa ceva nu mai mirosisem in viata mea…doamne doamne…ce putoare se facuse in baie…ar trebui sa transmitem celor interesati o mostra..ca alea cu parfumurile …o bucata de hartie imbibata cu miros…deci cine doreste miros de fasole expirata si ciorap ingramadita sa faca cereri la mage…:))
Voi chiar scoteati purcelu’ la plimbare pe geam?
Nu sunteti/erati normali 
Saracu’ de el … Chiar ca nu-mi dau seama care e raportul fictiune/adevar 
) (dupa cum zice NoOne). Ce e culmea culmilor e faptul ca Jet Li a supravietuit mult mai mult decat purcelu’ meu care a fost crescut numai in puf 
)) Cat despre inimaginabilul miros SF … am pe un CD o poza cu dulapurile din faimoasa camera 95 in momentele ei de glorie 
)) … deci cred ca-mi fac o parere si despre mirosul pravalit din borcanul respectiv =))
Ah … is fericita
)) ca m-am prins ca fragmentelul asta e sigur fictiune:
))
“Jet Li cum sperie javrele din fata caminului, porcaletele nostru fiind deosebit de teritorial. Se infoia din toate floacele disponibile, incepea sa sasaie si sa pufnaie, isi bulbuca ochii si isi clantanea aia patru dinti din fata, fugind spre bietele javre, de astea nu mai stiau pe unde sa o apuce.”
Yeah, right!
cum adica fragmentul ala e fictiv??? pai de la ce credeti ca ii vine numele lui Jet Li, are la activ catvea matze, vreo doi caini si una bucata crap de 3 kile pe care l-a lasat fara buza…ei lasa ca o sa mai detaliez eu.cand mi-o reveni pofta de scris… desi azi parca as scrie despre aventuri la pescuit
)
Las’ ca stiu eu ca purcelului i-ai pus numele Jet Li inca de la inceput, inainte de a avea el ocazia de a “snopi” matze, catzei, crap … Plus ca porcusorii de Guineea sunt speriosi de felul lor. Un hamster pitic e mai curajos ca ei
Deeeeeci … i-am stricat faima lui Jet Li 
Hi hi!
Aventuri la pescuit cu momeala Jet Li?
)))) ca faza cu crapul m-a facut curioasa 
)))