Bucurestenii si goana dupa aur
Un vant aspru bate peste barbatii indarjiti. Sunt tuciurii de la mizerie si arsi de vant, ochii le sclipesc insa nefiresc, ca la husky. Piscuri stancoase, vai adanci, desert, gheata, apa de cactus, nimic nu ii poate opri. CAUTA AUR. Unii mai si gasesc. Si dupa ce gasesc, paranoia le ia mintile, isi inchipuie ca vor fi ucisi, talhariti de ceilalti si fac ei primul pas. Si cand a ramas numai unul, calcand peste cadavre, isi cara sacul cu aur undeva unde sa se stie in siguranta. Sacul e greu, nu are ajutoare, o ia pe poteci ascunse si moare…ori de sete, ori de remuscare, ori il impusca cu arcul indienii, ori ii pica o broasca testoasa scapata de un vultur plesuv in cap.
Astea sunt vremuri trecute, credeam eu, citind romane de duzina despre goana dupa aur. Si apoi am purces in mareata capitala a Romaniei, metropolitanul si cosmopolitul targ al Bucurestilor. Uite asa am ajuns si eu cautator de aur, pentru scurt timp ce-i drept.
Totul a inceput de la prima calatorie cu metroul. Stateam pe peron, in turma aia de oameni care se transhumeaza zilnic la servici si inapoi. Cu un huruit greoi apare daramatura aia de metrou de la Eroilor si vad ca turma, deodata, intr-un singur gest, se incordeaza.
Metroul vine gol si cand se deschid usile, gloata de bucuresteni navaleste cu furie inauntru. Neuronii mei, lucrand cu viteza luminii becului de lanterna, s-au inclestat violent intr-o sinapsa; “ Aurrrrrrrrrrâ€. Am si vazut zecile de lingouri de aur stralucitor care asteptau pe podeaua metruolui ala darapanat, in liniste, pe cei mai bagareti bucurestenti sa le ia. Mi-a zburat gandul la masina pe care nu o am, la o casa, la o barca, la un avion si la o pereche de sosete flausate de lux.
“ Bai da prostalan mai esti, a uite la baietii astia de bucuresti cum le merge mintea, nu ca la tine un vitelus de provincie. Tantalaule, iti luai Logan ,ma prapaditule, din ala cu patru roti si vopsea metalizata †cam asa imi bazaia creierasu dupa ce ratasem ocazia.
A doua oara in schimb invatasem. Am asteptat in liniste, ca o fiara la vanatoare. Metroul se apropia, ma uit in jur si parca pe langa mine, leul cel fioros, bucurestenii erau niste gazele Tompson din alea rahitice si prapadite. Cand s-a auzit suierul de deschidere a usii, m-am aruncat.
Am calcat in picioare un pusti de 10 ani care nu avea ce face si a vrut sa imi ia fata la lingouri, a dracu bucuresteni, de mici ii invata!, am doborat cu o lovitura scurta de cot in barbie o studenta frumusica, ce credea ca ma pacaleste cu ochii aia langurosi sa imi fure lingoul, am sarit peste un smecher cu gat de taur si lantuc de muiere, si am ajuns inauntru. Primul!!!
Ma uit in jur cu ochii cat cepele rosii de apa si scanez dupa aur. Nimic, bai da, nimic, adica vi-l prezint pe fratele meu ciuciu, genul ala de nimic. Ba, a secat minereul din metrou! Trebuia sa se intample odata si odata si asta.
Ce ma mira acum este perseverenta extraordinara a bucurestenilor de a cauta in continuare. A secat fratilor, nu auziti? Nu mai e, nu e nevoie sa va calcati in picioare in metrou, autobuze, tramvaie si alte locuri propice exploatarii aurului. Nu e nevoie sa plecatii spre partea cealalta spre rosu, nu e aur nici pe trotuarul celalalt, ce rost are sa opresca masina pentru ca esti tu tampit si cauti aur pe bordura?
A da stai sa vezi, asta chiar nu o inteleg. Pai ce cautator de aur foreaza unde sunt altii zece pe metru patrat? Bucuresteanul. Adica vede metroul plin, vede ca oamenii incearca sa iasa , carand saci cu aur in spate, si tot da navala. Pai cum iti imaginezi, mai bucuresteanuleeeeee, ca mai e aur inauntru daca deja au fost o mie acolo?
La un moment dat m-am gandit sa educ pe cineva. Pocinogul a cazut pe o baba, din aia care toata viata s-a uitat in … altuia sa vada ce face, a avut numa judecati de valoare, si crede ca pentru o viata de nulitate si rautati merita un respect desavarsit de la toata populatia tanara a tarii. Si am educat-o. Adica incercand sa ies din metrou si baba incercand sa intre pe mijloc frate, ca acolo e filonu de aur, pe mijlocu usii sa nu poti tu care deja ai luat lingouri fara numar, sa iesi, am educat-o scurt intr-o maniera foarte responsabila.
Un cap in plina figura, urmat de un zbor ireal al protezei pe automatul de cola, si picajul extrem de real al babornitei cu cracii in sus pe peron.
- Nu mai este, cucoana, aur, nu ti-a ajuns cat ai carat? Acuma ce vrei sa faci cu el, sa il dai la popa?
Am mai vazut baba de atunci de cateva ori, sta linistita sa iasa oamenii din metrou si abia apoi se arunca sa vada daca mai sunt ceva graunte. S-a educat din prima.
Poate ca unii nu inteleg aceasta manifestare drept educatie, dar eu cred ca asta e singura pe care bucuresteanul in special si romanul in general, o intelege.
Trackbacks/Pingbacks
- roblogfest: ultima zi at avizier personal - [...] ul lui Mage Nu va spun decat ca in ultimele lui 2 articole era vorba (de rau) despre bucuresteni ...
Leave a Reply
Comentarii Recente
Ultimele Posturi
De vazut
ca intotdeauna a nu se intelege ca vb despre toti bucurestenii sau toti romanii, doar despre majoritatea, sau ma rog majoritatea vizibla a lor;
de asemenea a nu se intelege ca am ceva cu oamenii de o anumita etate, ci doar cu niste specimene de cotoroante, atat tot
Indiana Jones si goana dupa nimic . stai sa vezi ce am patit si eu chiar azi : <
eram in maxi-taxi (sau cum i-o zice) si cand sa cobor eu trebuia sa coboare inca vreo 20 de persoane ( atat de inghesuiti eram) si frate sa vezi ce mi-a luat fatza un mosh(impingea cu mainile si nush ce bombanea pacolo)parca era wrestling in masina aia 
)
pai si nu l-ai educat pe mos?
)))
“simtz enorm si vaz monstruos” si fac… fack…fuck!
)
nimic mai adevarat.. de rau de bine, never mind.. postul asta de pe blog este exact realitatea vietii de zi cu zi care te face sa injuri la tot pasul si la cozi in magazine whatever
din fericire traiesc intr-un oras mega-civilizat prin comparatie din Vestul tarii
in schimb, totusi, bucale are 2 mil juma de locuitori.. Londra are 10 milioane.. in Londra, exista 2 sensuri obligatorii in metrou:
1. pe scarile rulante: o banda de stat pe loc; o banda de urcat pt cei grabiti
2. pe scari: 1 sens de coborare, un alt sens de urcare; iar iesirile de multe ori sunt facute in asa fel incat sa nu se poata intra, adica fluxul de calatori e de asa natura conceput la nivel de infrastructura incat nu se poate altfel
3. un sens de coborare din tren, un alt sens de urcare, sau cel putin se respecta prioritatea pentru cei care coboara
4. in autobuze: se urca prin spate, se coboara prin fata (am mers si cu unul dinala cu etaj)
si altele:
- pe strada daca te loveste vag unul se scuza instantaneu
- trebuie sa te autoeduci cand fumezi pe strada sa nu scrumezi nici 4 microni de scrum pe pantalonii cuiva ca se supara si iti atrage elegant atentia cu “excuse me, Sir, …”
- etc
..comparativ, 10 milioane in Londra, UK .. si 2,5 mil in Bucale (Miticia), RO…
no other comments!
adevarat graiesti despre Londra
Intamplator am auzit ieri la radio un nene care traia de vro 20 de ani in Italia si venise in Romania la rude. Se dusese omul la medic cu o oarecare problema si era siderat cum medicul nu a vrut sa ii faca nimic pana nu si-a luat banii de la bietul om. Omul nostru a spus ca in Italia daca vrei sa ii dai bani medicului asta cheama politia. Punct.